Spera,traieste,iubeste!

Speranta e foarte importanta in viata noastra. Ea poate constitui optimismul de care avem nevoie in fiecare zi . Se spune ca speranta ''moare ultima'' sau ca nu ''moare'' niciodata,poate doar atunci cand reusim sa ne controlam fiecare gand. Traind  intr-o societate bazata pe legi,idei impuse,conservatoare si intr-un permanent ''TREBUIE'',avem nevoie de speranta. Speranta poate fi acel zambet intr-o zi intunecata,poate fi acea picatura fara de margini in oceanul fara de hotare a gandurilor noastre. Spera..! Ce te costa? Nimic. Este speranta ta,gandul tau,taina ta. Apropie-te de ea si transform-o! Indrazneste sa speri! Sa visezi ,sa zambesti,sa traiesti! O lume mai buna are nevoie de bunavointa,curaj,speranta,visuri si IUBIRE ,nu de regrete duioase dupa trecut sau de constrangerea gandirii libere.Are nevoie de sperante indraznete si de o gandire libera,de incredere in prezent,nu de suspine dupa un trecut apus si gandirea permanenta la acel ''maine''. Prezentul e viata! Viitorul e in functie de prezent,care va deveni,la randul lui,trecut!Sa ne bazam pe inteligenta noastra si sa creem un prezent din iubire! Iubim ,traim,speram! Avem ceva de pierdut? Nimic nu este al nostru! Totul apartine Existentei! Corpul apartine taranei,mintea apartine lor...Ne intrebam adesea :''e bine sau rau''?-si asta  ne impiedica pasii in necunoscut. Eu va spun-nu exista ''bine'' sau ''rau ''! Daca e bine pentru tine ,poate fi rau pentru celalat si invers. Binele si raul trebuie privite ca pe un tot. Este imposibil sa insistam asupra unuia fara a interveni si celalat. ''Conceptul de bina in esenta sa presupune asadar aflarea unei portite de manifestare a sadismului,imbracand cruzimea in hainele justitie.''(Berthard Russel) Haideti,sa ne purtam frumos cu noi! Sa fim constienti cat de minunati suntem,sa ne purtam cu noi insine cum am vrea ca ceilalti sa se poarte cu noi. Lumea este ca o oglinda. Ii vei arata o fata acra-iti va arata o fata acra,daca ii vei zambi ,ea iti va zambi! Zambeste! Indrazaneste! Nu te simti mai bine? Nu esti mai frumos? Cum iti simti sufletul? Mai aproape?! Si ai pierdut ceva? Nu. Poate doar ai mai furat un zambet . ''Intreaga eternitate este daruita vietii tale,fara inceput si fara sfarsit.''                                                                                                                                                   

În adâncul inimii mele
Se-aude un cântec fara versuri –
Un cântec ce traieste
În samânta inimii mele.
Refuza sa se amestece cu cerneala pe pergament;
Îmi învaluie dragostea într-o mantie diafana
Si zboara, dar nu peste buzele mele.
Cum sa îl cânt?
Mi-e teama sa nu se amestece cu eternul pamântesc;
Cui sa îl cânt?
Caci locuieste în casa sufletului meu
De teama urechilor pline de sensibilitate.
Când privesc în mine,
Vad umbra umbrei sale;
Când îmi ating vârful degetelor
Îi simt vibratiile.
Faptele mâinilor mele îi oglindesc prezenta,
Asa cum un lac reflecta stelele stralucitoare;
Lacrimile mele îl dezvaluie,
Asa cum picaturile stralucitoare de roua
Dezvaluie taina unui trandafir vestejit.
Este un cântec ce s-a nascut din contemplatie
Si adus la suprafata de catre liniste,
Evitat de larma,
Îmbratisat de adevar,
Repetat de vise,
Înteles de dragoste,
Ascuns de trezire
Si cântat de sufleteste cântecul dragostei.
Ce Cain sau Esaul ar putea sa-l cânte?
Este cu mult mai parfumat decât iasomia;
Ce voce l-ar putea înrobi?
Este pecetluit la inima, ca taina unei fecioare;
Ce coarda l-ar putea face sa vibreze?
Cine îndrazneste sa uneasa urletul marii
Cu ciripitul unei privighetori?
Cine îndrazneste sa asemuiasca strigatele unei furtuni
Cu suspinul unui copil?
Cine îndrazneste sa spuna cu voce tare
Cuvintele pe care numai inima le poate rosti?
Ce fiinta omeneasca îndrazneste sa cânte
Cântecul lui Dumnezeu?

O noua viata!

A iubi inseamna sa incetezi doar sa existi si sa incepi sa traiesti. Iubirea veritabila atrage intotdeauna transformarea spirituala. Reducerea universului la o singura fiinta si dilatarea unei singure fapturi pana la Dumnezeu, aceasta este Iubirea.

In iubire, diferentele dintre noi nu mai inseamna si separare. Iubirea deschide larg poarta perfectiunii. Iubirea inseamna sa daruiesti totul si sa te daruiesti pe tine insuti.

Adevarata masura a iubirii este sa iubesti fara masura. Asa cum iubim, asa suntem. Inima plina de iubire este cheia Cerurilor. Sa-i iubim pe ceilalti fara sa-i cunoastem poate fi dificil, dar sa-i cunoastem cu adevarat fara sa-i iubim este cu neputinta. Totul este frumos in ceea ce iubim, tot ce iubim capata Constiita.

Opusul desfranarii nu este nici austeritatea, nici reprimare si nici abstinenta.
Este iubirea.

Haideti,sa incercam sa fim plini de iubire! Sa ne iubim pe noi insine si apoi sa daruim celorlati din preaplinul nostru! Si ne vom simti minunati! Ne vom simti parte si intrega existenta! Sa urmam calea inimii,calea curajului. Curaj inseamna sa traiesti in siguranta,sa traiesti in iubire si in incredere ,inseamna sa ne avantam in necunoscut! Haideti,sa fim VII ,plini de vitalitate ,avantandu-ne in necunoscut,in iubire.Sa ne urmam inima,pentru ca inima este vesnic gata sa-si assume riscul.

Sa incepem cu noi insine. Sa invatam sa simtim cat de minunati suntem! Cat de frumosi,senzuali si unici suntem! Sa ne privim in oglinda si dincolo de oglinda!

Sa facem lucrurile care ne fac fericiti,care ne fura zambetele frumoase si pline de viata si sa traim in prezent!

Sa privim o floare,un copac… cerul,natura ,oamenii ,pe noi cu sufletul deschis.Cu sufletul,nu cu mintea,plini de iubire,de dorinta,de necunoscut cum ar fi prima data cand vedem. Sa privim ,nu sa gandim! Soarele straluceste .Sa nu ne  gandim la asta..Daca gandim,pierdem esentialul.Pierdem razele,pierdem caldura lor.Pierdem esenta.Daca avem ochi de ce sa ne gandim la ea?Sa o privim si sa o primim! Ea se daruieste neconditionat fara sa ceara nimic in schimb. De ce nu am putea fi noi lumina? De ce sa nu fim  noi lumina?Putem fi ce vrem ,cand vrem! Iubiti si va veti ridica la cer!

Lucruri simple

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am inteles ca in toate imprejurarile,ma aflam la locul potrivit,in momentul potrivit.Si atunci ,am putut sa ma linistesc.Astazi,stiu ca aceasta se numeste STIMA DE SINE!                                                                                                                                In ziua in care m-am iubit cu adevarat,  am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala,nu erau nimic altceva decat semnalul ca merg impotriva convingerilor mele.Astazi,stiu ca aceasta se numeste   AUTENTICITATE!                                                                                                             In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa doresc o viata diferita si am inceput sa inteleg ca tot ceea  ce mi se intampla contribuie la dezvoltarea mea personala.Astazi,stiu ca aceasta se numeste MATURITATE!                                                                                In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am inceput sa realizez ca o greseala sa fortez o situatie sau o persoana cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc,stiind foarte bine ca nici acea persoana, nici eu insumi nu suntem pregatiti si ca nu este momentul...Astazi,stiu ca aceasta se numeste RESPECT!                      In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce nu-mi era benefic ...Persoane,situatii ,tot ceea ce imi consuma energia.La inceput ratiunea mea numea asta egoism.Astazi ,stiu ca se numeste AMOR PROPRIU!                                                              In ziua in care m-am iubit cu adevarat ,am inceput sa nu-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa mai fac planuri mari,am abandonat mega-proiectele de viitor.Astazi fac ceea ce imi place,cand imi place si in ritmul meu.Astazi,stiu ca aceasta se numeste SIMPLITATE!                                           In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate,si mi-am dat seama de cat de multe ori m-am inselat.Astazi,am descoperit MODESTIA!                             In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor .Astazi,traiesc prezentul,acolo unde se petrece intreaga viata.Astazi,traiesc viata fiecarei zile.Si asta se numeste PLENITUDINE!                                                                              In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am inteles ca ratiunea ma poate insela si dezamagi.Dar daca o pun in slujba inimii mele,ea devine un aliat foarte pretios.Si toate acestea inseamna SA STII SA TRIESTI CU ADEVARAT!                                                                    

Ego-ul si Iubirea

        Ego-ul inseamna intotdeauna sa iubeasca ceea ce e mai mare decat el.Pentru adevarata iubire,nimic nu este mare sau mic.Ea ii imbratiseaza pe toti cei de care se apropie.Iubirea este intotdeauna gata sa se incline,ego-ul niciodata.Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva;ego-ul nu este fericit decat atunci cand poate lua ceva de la altcineva.Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand altcineva se poate sprijini de ea;ego-ul nu este fericit decat atunci cand altcineva il reconforteaza.Iubirea isi asteapta intotdeauna obiectul afectiunii sale .Ea nu este altceva decat o continua asteptare .Singura tristete pe care o emite iubirea este aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva,de a nu se putea darui.Atunci cand se poate darui in totalitate,iubirea este fericita.Ego-ul are intotdeauna un scop.Iubirea nu are niciun scop.Ea reprezinta propria sa rasplata .Iubirea nu tine niciodata nimic pentru ea .Ego-ul o face,dar iubirea se daruieste neconditionat.Iubirea se bucura chiar si atunci cand este lovita .Ego-ul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci cand obtine ceva.El nu poate simti decat nefericire.Ego-ul considera iubirea un lucru prostesc,o fantezie copilareasca.Iubirea este fericita chiar si atunci cand ii sunt taiate membrele de catre cel iubit.Iubirea nu stie decat sa daruiasca.Ea este intotdeauna pregatita sa se ofere in intregime.Ego-ul nu intelege decat limbajul acceptarii .Iubirea vorbeste limbajul daruirii.Iubirea exista inauntrul oricarui om .Ea nu trebuie adusa de undva de afara,nu trebuie cautata altundeva.Se afla deja aici,fiind sinonima cu impulsul vietii Din pacate,ea a ajuns inconjurata de ziduri inalte ,care ii taie calea de pretutindeni,fiindu-i imposibil sa se manifeste.Disciplina iubirii,cautarea acesteia nu poate fi invata.Iubirea se afla intotdeauna in interiorul fiintei umane unicul lucru de care are nevoie este spatiul,vidul care sa-i permita sa curga liber ,sa iasa la suprafata .Noi suntem insa plini de ''eul''nostru.Toata lumea se lauda cu propriul ''eu'',dar nu uitati: atat timp cat veti striga ''EU'' ,fiinta dvs va fi plina de nisip si de pietre ,iar iubirea nu va curge liber prin ea.Iubirea reprezinta CEA MAI COMPLEXA EXISTENTA UMANA.

Omul in prezent

              Mintea are o logica vicioasa,e un cerc vicios,se invarteste in cerc.Daca nu o asculti,nu faci decat sa te invartesti intr-un cerc.Mintea e un computer,trebuie sa-l alimentezi;e un mecanism.Ea nu poate sa-ti dea ceva nou,iti da numai ce ai introdus in ea.Dar daca tu esti dependent de ascultarea mintii,vei da mereu de necaz cand te vei intoarce spre tine.Mintea e absolut inutila,este o piedica,e daunatoare.Asa ca trebuie sa renuntam la ea.Astfel omul incepe sa traiasca doua vieti,una preadanca si alta post-adanca.El incepe sa traiasca o dubla existenta.Isi cultiva o fata pe care o poate arata publicului si alta ascunsa.Dc?Pentru ca ne este frica.Suntem crescuti cu si din frica.Noi nu aratam publicului decat fata noastra post-adanca ,in care totul este curat si corespunde normelor sociale.Aceasta fata nu este reala.Este fata pe care noi ''dorim'' sa o avem.

Traiesti sau supravietuiesti?

A trai inseamna a iubi,si a iubi inseamna a trai.O viata fara cunoastere,incredere,iubire si devotiune este o pierdere imensa.
A iubi inseamna a avea grija,a-ti pasa.A avea grija de tine,de ceilalti.Iubirea profunda inseamna a face celorlalti ceea ce tie ti-ar placea sa ti se faca.A iubi inseamna a iubi tot din jurul tau:o floare.o frunza,o adiere,o insecta...
Iubirea este dincolo de speranta.Speranta este doar inceputul,dar iubirea este vesnicia.
Ne place sa ne simtim iubiti si adorati,dar nu suntem constienti ca exista ''cineva'' care ne iubeste neconditionat si care ne ofera atatea...Cine oare?Chiar,EXISTENTA!In momentul in care devenim constienti de lucrul acesta ne putem trezi in fiecare dimineata exaltand de fericire si gandindu-ne ca totul ..este iubire...iubire pura,o iubire care nu cere nimic in schimb,doar daruieste..o iubire adevarata!Numai gandul ne poate face sa ne simtim fericiti,increzatori,impliniti,iar cand ajungem sa simtim aceasta iubire ne vom simti extaziati,plini de entuziasm,si dragoste pt dragostea ce ne facem sa crestem,sa respiram,sa fim impliniti in profunzimile fiintei noastre!


''Iubirea reprezinta cea mai complexa experienta umana.''(Osho)